Cu toții ne-am întrebat măcar o dată despre oamenii din spatele marilor branduri. Cine sunt, cum trăiesc ei, se îmbracă oare altfel decât noi, vorbesc altfel? Chestiuni de genul acesta, curiozități mai mult sau mai puțin morbide. Sunt lucruri la care ne gândim și uneori încercăm să ne punem într-o ipotetică schimbare de roluri. Dacă aș fi eu în locul lui Bruce Springsteen? Sau al Madonnei sau Coco Chanel, de exemplu!?

Desigur că fiecare ar avea altă viziune. Ce-ar face, ce s-ar întâmpla, idei nevinovate la o adică, sunt doar gânduri care nu fac rău la nimeni.

Cine a fost Coco Chanel

Pe scurt, este femeia care a marcat parfumul etern, cea care a definit moda. Probabil că multora dintre noi, atunci când ne gândim la modă, ne vine în minte acest nume: Coco Chanel.

Gabrielle Bonheur Chanel s-a născut în 1883 și a murit în 1971. Este parte a unei familii sărace cu șase copii. Tatăl, un vânzător ambulant, iar mama o croitoreasă. Mama va muri pe când Gabrielle era copil. Din această cauză va petrece câțiva ani în orfelinat, iar liceul va fi întrerupt. Pentru prima oară va apare în lumina reflectoarelor la vârsta de 18 ani.

Numele de Coco va fi primit ca o identificare cu cântecele sale.

Pe bărbatul care i-a schimbat viața l-a întâlnit la cafeneaua unde cânta. Era baronul Etienne Balsan, căruia îi va deveni amantă. Cu ajutorul acestuia își va deschide primul magazin de pălării. De fapt, creatoarea viitorului parfum „Chanel 5” va debuta în business și modă ca o stilistă. Va începe cu pălării, apoi va crea costume și ținute care vor șoca prin nonconformismul lor. Prin aerul modern.


Moștenirea Chanel

Coco Chanel a avut „mână” știind să inventeze un parfum sau acesta a fost descoperit din întâmplare!? O povestire care se poate povesti și răspovesti de nenumărate ori. Cele două variante ar fi că parfumul a fost inventat, propus, ales de către ea însăși. L-a dat laborantului ei principal Ernest Beaux să i-l producă. L-a ales așa, din moft sau din știință. Greu de spus de către noi, ceilalți, profanii…

Coco Chanel nu credea în viitorul parfumurilor din flori? Foarte probabil și asta. Viitorul îi va confirma previziunea. Chanel 5 este unul dintre primele parfumuri pe bază de aldehide. Cu siguranță primul celebru și poate printre puținele cele mai bune.

A doua variantă ar fi întâmplarea. Pe când era amanta unui nobil rus și se pregătea să-și lanseze o colecție de pălării, s-a înțeles cu Ernest Beaux, rus și acesta, să-i producă un parfum pentru eveniment. Ceva, să zicem, deosebit. Laborantul lui Beaux, un tip al cărui nume nu-l mai știe nimeni și care zace cine știe prin ce cimitir, ar fi greșit compoziția. Așa a ieșit Chanel 5. Posibilă întâmplare, se zice că Gabrielle Bonheur a comandat doar 100 de flacoane, iar sticluțele au fost alese din zgârcenie, nu pentru că erau avangardiste. Abia mai târziu au devenit celebre, dar atunci, în 1921, la lansarea pălăriilor s-a vândut de fapt parfumul secolului.

Acum, Chanel se vinde oricând, orice și pe oriunde

Ar trebui spus că acum se găseşte Chanel 5 pe tot felul de platforme online, de la Amazon la Emag. Că Chanel produce creme de față, parfumuri, rochii, idei. Deci, firesc, ne punem întrebarea: ce este cu adevărat original şi ce este un fake.

Ce cremă a „compus” Gabrielle Bonheur și ce cremă au realizat epigonii ei? Iar prin urmare, ce este bun și ce este „fake”? 

Dormind cu inamicul…

„Sleeping with the enemy. Coco Chanel’s Secret War”, cartea lui Hal Vaughan, apărută în 2011 și încă netradusă în română a făcut și încă face valuri. A aprins spiritele. De o parte se află stilul hollywoodian al autorului, un fost ofițer american în serviciul de informații externe, fost ziarist, a lucrat în misiuni diplomatice. În fine, s-ar părea că este un om care știe ce spune. Și poate chiar este, nu ne propunem să dăm un verdict în privința lui.

Conform cărții lui, Coco Chanel ar fi fost colaboratoare a statului nazist german! Este o concluzie care a reușit să facă să se vorbească (mai mult) despre Hal Vaughan. Interes comercial? Adevăr istoric? Relevarea datelor din arhive? Pentru noi, aici, în România, este vorba de o carte care se vinde. Este suficient să-i citim o „recenzie sui-generis” publicată în „The Washington Post” că am și pus mâna pe card pentru a o cumpăra.

„Riposta” franceză

La o așa lovitură de imagine a bijuteriei naționale franceze, în hexagon s-a răspuns mai degrabă pasiv. Dacă Paris Match a ignorat subiectul, găsim replici cu titlu de inventar în Le Monde sau chiar de susținere a ziaristului american în Le Figaro. Despre acesta din urmă însă, trebuie să notăm că este un ziar de stânga, ceva ce se opune din principiu valorilor liberale.

Poate cea mai interesantă opinie despre subiect o găsim în coditianul ceasornicarilor, o publicație doar aparent obscură, dar greu de înțeles în România. (Noi nu înțelegem branșele de meserii, breslele, cum li se spuneau odinioară… Cele ale ceasornicarilor francezi și elvețieni nici atât!). În fine, ceasornicarii îl fac pe Hal Vaughan nici mai mult nici mai puțin decât „neobrăzat”.

Adevărul este că despre Coco Chanel vei afla informații cu aroma locului de unde le citești. Dacă ești de stânga sau de dreapta, dacă ești minimalist sau sofisticat le vei interpreta așa cum simți.

Parfum de comoară

Orice s-ar spune de acum înainte, Coco Chanel este unică. Să-i pui în spate una, două, merge. Dar o întreagă povară, asta ar fi mai greu. Vrem să spunem că oricâte roluri ar fi jucat întâmplarea în viața ei, că a mâncat bărbați pe pâine, amantă de profesie, creatoare genială, antisemită, parfumier etalon, femeie de afaceri, feministă, profitoare… orice se poate spune.

Un singur lucru este sigur: Coco Chanel a știut să folosească toate aceste întâmplări. A avut creativitate și inteligență și a rămas celebră. Este unică și probabil că nicio întâmplare nu-i va distruge postamentul.