Cât de natural e „naturalul”?

Ne place să spunem adesea: reîntoarcerea la natură. Și sintagma aceasta o folosim ori de câte ori alegem hrana ori vacanțele cu peisajele multicolore. Oare de ce nu facem astfel de alegeri și atunci când vine vorba de produsele cosmetice?

În acest sens, capitolul prezintă trei teme, mult discutate și controversate azi:

1. Cât de eficient este să bucătărim singure măștile și cremele faciale cu rol cosmetic?

În esență, nimeni și nimic nu ne oprește azi să folosim vechile rețete de măști și creme cosmetice, mai ales dacă le folosim proaspete. Este cert, lipsa parabenilor și a coloranților ne va da un plus de încredere. Totuși, trebuie să fim conștienți că știința preparării cosmeticelor nu s-a oprit la tradiție. Ceea ce noi nu putem realiza în laboratorul propriu sunt condiționări precum:

  • o concentrație optimă a activelor (cum pot pune pe față un paner întreg de portocale?);
  • o formă farmaceutică adecvată efectului dorit (capacități de întindere pe piele, sau dimpotrivă – un efect ocluziv, ca o barieră împotriva pierderii de apă);
  • adaosul unor promotori de penetrare în piele.

Paginile capitolului vor aduce argumente pro și contra, care vă vor îmbogăți cunoașterea.

2. Extractele naturale din cosmetice, între cercetare și comerț,

Aici capcanele întinse de simpla citire a etichetelor, în care componenta vegetală este prezentată în limba latină, sunt numeroase. Chiar merită să le parcurgeți în paginile acestui capitol.

3. Peptidele de sinteză, molecule „artificiale” de mare valoare.

În ciuda dorinței clienților de a folosi un produs cosmetic ce a fost cândva o floare (psihologic, facem legătura între frumusețea plantei și armonia râvnită de noi), cercetarea farmaceutică a lansat conceptul de peptid sintetizat în laborator pentru a ținti un anume efect farmacodinamic. De ce ar fi utilă sinteza în laborator al unor peptide cu acțiune cosmetică? Tocmai pe domeniul acesta pedalează cercetarea cosmetologică modernă. E un secret ce merită a fi știut.