Incursiune în definiții

Keratina este un material biologic omniprezent, extrem de răspândit în lumea animală. În fond, am vorbi mai corect la plural : keratinele. Acestea reprezintă o familie de proteine insolubile (mai corect spus greu solubile în solvenți organici), de regulă având un conținut ridicat de sulf.  În principiu, keratinele servesc funcției de apărare.

Keratinele sunt proteine ​​ce se structurează sub formă de filamente. Sub această construcție filamentoasă, ele formează cea mai mare parte a anexelor epidermice din regnul animal. Astfel de structuri biologice sunt : părul uman, firele din blana animalelor, unghiile, ghearele, scuturile țestoaselor, coarnele animalelor cornute și, desigur, ciocurile și penele păsărilor. 

De la microscopie la macroscopie

Astfel de țesuturi biologice sunt formate din celule epidermice (la om, numite keratinocite) umplute cu keratină. Despre arhitectura și ciclul de viață al epidermului am mai scris pe acest blog (https://estifrumoasa.ro/celulele-epidermului-soldatei-disciplinati/). Ce rost ar avea să mă repet? Aduc aici doar niște datalii.

Aceste organe sunt considerate a fi „țesuturi moarte”. În fond, celulele de tip keratinocite, generatoare ale acestor structuri biologice dure sunt cât se poate de vii ! Ele au metabolism propriu și diverse grade de maturizare. Însă, spre finalul vieții lor ating apoptoza, adică moartea celulară fiziologică. Epidermul ne oferă cel mai emblematic, cel mai didactic, model de înțelegere al APOPTOZEI celulare (https://www.nature.com/articles/4400988/).

Duritatea mare a acestor țesuturi nu a fost întâmplătoare pe scara filogeneticii. Dacă animalelor duritatea țesuturilor keratinizate le servește pentru propria apărare, și la om, într-un fel, tot despre apărare vorbim. Impermeabilitatea pielii (dată de legăturile strânse dintre keratinocite) reprezintă tot o formă de apărare. Prin faptul că keratinele sunt proteine foarte greu solubile, tot funcția de apărare (chimică) este deservită.

Ce are industria cosmetică de aici?

Astăzi se știe că familia keratinelor poate fi clasificată, din punct de vedere chimic, în 2 clase. Există α keratine și β keratine. Ca o curiozitate, acestea două au determinism genetic diferit. Cu alte cuvinte, gene diferite, de pe cromozomi total diferiți, le comandă sinteza. Ambele clase de keratine sunt structuri complexe, de tip filament, pe care, în epiderm, le regăsim în perechi.

Astăzi, astfel de macromolecule sunt sursă de inspirație pentru industria de biomateriale. Cosmetologia modernă enumeră keratina (sau peptide ce ar putea genera keratina, prin sinteză din interior) între ingredientele cosmetice pentru îngrijirea părului. Dacă keratinele servesc funcției de apărare, de ce nu am revigora părul ?